sihastru

sihastru
SIHÁSTRU, -Ă, sihaştri, -stre, s.m. şi f. 1. Om care trăieşte retras de lume în post şi rugăciuni; pustnic, anahoret, eremit, schimnic. 2. fig. Persoană care trăieşte izolată, retrasă de societate. ♦ Animal sălbatic bătrân care trăieşte singur. [var.: sehástru, -ă s.m. şi f.] – Din ngr. isihastís.
Trimis de LauraGellner, 07.03.2008. Sursa: DEX '98

SIHÁSTRU adj. v. izolat, retras, singur, singuratic, solitar.
Trimis de siveco, 23.02.2008. Sursa: Sinonime

SIHÁSTRU s. v. pustnic.
Trimis de siveco, 23.02.2008. Sursa: Sinonime

sihástru s. m., art. sihástrul; pl. siháştri, art. siháştrii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SIHÁ//STRU sihastruştri m. 1) Călugăr care trăieşte într-un loc izolat de lume, petrecându-şi viaţa în post şi rugăciuni; pustnic; schimnic; ascet. 2) fig. Persoană care duce un mod izolat de viaţă. /<ngr. isihastrís
Trimis de siveco, 08.04.2008. Sursa: NODEX

sihástru (-ştri), s.m. – Eremit, anahoret. – var. sehastru, Mold. săhastru, sahastru. Mgr. ἠσυχαστής "care trăieşte liniştit" (Murnu, 15), cf. isihie şi sl. (v. sb.) sihasti (Vasmer, gr., 131). Modificarea terminaţiei se datorează dificultăţii grupului final -stŭ (cf. buiestru) şi analogiei cu der. – Der. sihăstrie, s.f. (pustnicie, viaţă de sihastru), din mgr. ἠσυχάστρια sau ἠσυχαστήριον, sl. sichastrija; sihăstri, vb. (a trăi cu sihaştrii); sihăstreşte, adv. (ca sihaştrii).
Trimis de blaurb, 14.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • Sihastru River — Geobox River name = Sihastru River native name = other name = other name1 = image size = image caption = country type = Countries state type = region type = district type = Counties city type = Villages country = Romania country1 = state = state1 …   Wikipedia

  • sihástru — s. m., art. sihástrul; pl. siháştri, art. siháştrii …   Romanian orthography

  • sihăstri — SIHĂSTRÍ, sihăstrésc, vb. IV. 1. intranz. A duce viaţă de sihastru; fig. a trăi izolat, retras, ca un sihastru. 2. refl. şi intranz. A se face, a deveni sihastru; fig. a se izola de societate. – Din sihastru. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • sihăstrie — SIHĂSTRÍE, sihăstrii, s.f. 1. Faptul de a trăi ca sihastru; stare, viaţă de sihastru; fig. singurătate, pustietate. 2. Loc, schit unde trăieşte un sihastru (1). [var.: săhăstríe, sehăstríe s.f.] – Din sl. sihastirija. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • ascet — ASCÉT, Ă, asceţi, te, s.m. şi f. (livr.) Pustnic, sihastru; fig. persoană care duce o viaţă austeră şi retrasă. – Din fr. ascète. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98  ASCÉT s. v. pustnic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • eremit — EREMÍT, eremiţi, s.m. Pustnic, sihastru, schimnic. [var.: ermít s.m.] – Din fr. érémite. Trimis de laurap, 05.03.2005. Sursa: DEX 98  EREMÍT s. v. pustnic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  eremít s …   Dicționar Român

  • pustnic — PÚSTNIC, Ă, pustnici, ce, s.m. şi f. Călugăr izolat de lume, care duce o viaţă aspră; sihastru, schimnic, ascet, anahoret, eremit. ♦ fig. Persoană care duce o viaţă retrasă şi aspră. [var.: púsnic, ă s.m. şi f.] – Din sl. pustynĩnikŭ. Trimis de… …   Dicționar Român

  • pustiu — PUSTÍU, ÍE, (I) pustiuri, s.n., (II) pustii, adj. I. s.n. 1. Regiune sălbatică, lipsită de vegetaţie şi de populaţie; spec. întindere vastă şi plană de teren lipsită de vegetaţie şi nepopulată, acoperită cu nisip; deşert. ♢ loc. adv. În pustiu =… …   Dicționar Român

  • schimnic — SCHÍMNIC, Ă, schimnici, ce, s.m. şi f (Rar) Pustnic, sihastru. [var.: schívnic, ă s.m. şi f.] – Din sl. skimĩnikŭ. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004. Sursa: DEX 98  SCHÍMNIC adj. v. ascetic, sihăstresc …   Dicționar Român

  • sihăstrit — SIHĂSTRÍT, Ă, sihăstriţi, te, adj. De sihastru, ca de sihastru. – v. sihăstri. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”