- abilitate
- ABILITÁTE, abilităţi, s.f. (La sg.) Îndemânare, iscusinţă, pricepere, dibăcie. ♦ (La pl.) Şmecherii, şiretlicuri. – Din fr. habileté, lat. habilitas, -atis.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98abilitáte s.f. 1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, dibăcie. 2. (jur.) aptitudine legată de a face ceva. 3. (pl.) şiretlicuri. (< fr. habilité, lat. habilitas)Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDNAbilitate ≠ inabilitate, stângăcieTrimis de siveco, 04.12.2008. Sursa: AntonimeABILITÁTE s. v. îndemânare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeABILITÁTE s. v. delegaţie, împuternicire, mandat, procură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeabilitáte s. f., g.-d. art. abilităţii; (şmecherii) pl. abilităţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficABILIT//ÁTE abilitateăţi f. 1) Caracter abil; capacitate de a face totul cu uşurinţă şi iscusinţă; dibăcie; îndemânare; măiestrie; pricepere. 2) mai ales la pl. Manifestare abilă; lucru sau act făcut cu ingeniozitate şi fineţe. [G.-D. abilităţii] /<fr. habilité, lat. habilitas, abilitateatisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXABILITÁTE s.f. Calitatea de a fi abil; îndemânare, iscusinţă; pricepere, dibăcie. ♦ (La pl.) Şmecherii. [cf. fr. habileté, lat. habilitas].Trimis de LauraGellner, 11.12.2005. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.