sfârlează

sfârlează
SFÂRLEÁZĂ, sfârleze, s.f. 1. Titirez (pentru copii). ♦ fig. Persoană vioaie şi harnică. 2. Capătul de jos al fusului, a cărui formă (conică) face ca acesta să se învârtească mai uşor; prâsnel. 3. Placă metalică fixată pe o axă de lemn, care se aşază la ţară pe acoperişul caselor, pentru a arăta direcţia vântului. – Sfârlă + suf. -ează.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SFÂRLEÁZĂ s. 1. v. titirez. 2. v. prâsnel.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SFÂRLEÁZĂ s. v. depănătoare, morişcă, vârtelniţă, zbârnâitoare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

sfârleáză s. f., g.-d. art. sfârlézei; pl. sfârléze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SFÂRL//EÁZĂ sfârleazăéze f. 1) Capătul conic din partea de jos a fusului de tors (care înlesneşte rotirea acestuia); prâsnel; titirez. 2) Jucărie în formă de con cu vârf ascuţit care, fiind răsucită şi lăsată să cadă pe o suprafaţă plană, îşi continuă mişcarea de rotaţie, păstrându-şi astfel echilibrul; titirez; prâsnel. ♢ Iute ca o sfârlează a) foarte iute şi harnic; b) care nu are nici un pic de astâmpăr. 3) Instrument meteorologic primitiv care indică direcţia vântului; morişcă de vânt; giruetă. 4) fig. Persoană vioaie şi sprintenă. /sfârlă + suf. sfârleazăează
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • sfârleázã — s. f., g. d. art. sfârlézei; pl. sfârléze …   Romanian orthography

  • prâsnel — PRÂSNÉL, prâsnele, s.n. 1. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal, cu un vârf ascuţit şi care se roteşte pe o suprafaţă plană; titirez, sfârlează. ♢ expr. (Sprinten sau iute) ca prâsnelul (sau ca un prâsnel) = foarte iute, sprinten, ager …   Dicționar Român

  • titirez — TITIRÉZ, titirezi, s.m. 1. Partea inferioară, de formă conică, a fusului de tors, care, prin greutatea sa, face ca fusul să se învârtească mai uşor şi uniform. 2. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal etc., în formă de con şi cu un vârf …   Dicționar Român

  • sfârlă — SFẤRLĂ, sfârle, s.f. (reg.) 1. Bobârnac. 2. Bot, rât. – et. nec. Trimis de dante, 21.07.2004. Sursa: DEX 98  SFÂRLĂ s. v. bobârnac, bot, câră, prâsnel, rât, sfârlează, titirez. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  sfârlă s. f., g. d …   Dicționar Român

  • cigă — CÍGĂ, cige, s.f. 1. (min.) Scripete fix. 2. (zool.) Cochilie de gasteropod. – Din magh. csiga. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cígă s. f., pl. cíge Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortog …   Dicționar Român

  • depănătoare — DEPĂNĂTOÁRE s. (text.) vârtelniţă, (pop.) răşchitor, sucală, (reg.) letcă, roată, rotan, (înv.) sfârlează. (depănătoare pentru firele de lână.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  depănătoáre (persoană) s. f., g. d. art. depănătoárei; …   Dicționar Român

  • fus — FUS1, (I) fuse, (II) fusuri, s.n. I. 1. Unealtă de tors care serveşte la răsucirea firului şi pe care se înfăşoară firul pe măsură ce este tors, având forma unui beţişor lung şi subţire, îngroşat la mijloc, cu capătul de sus ascuţit şi cel de jos …   Dicționar Român

  • morişcă — MORÍŞCĂ, morişti, s.f. 1. Maşină mică de vânturat grâne. 2. Râşniţă cu care se macină pesmet, cafea, piper etc. 3. Moară mică pusă în mişcare de vânt, de apă sau cu mâna. 4. Jucărie care înfăţişează aripile sau roata unei mori de vânt; jucărie… …   Dicționar Român

  • măciucă — MĂCIÚCĂ, măciuci, s.f. 1. Bâtă mare, mult îngroşată (şi adesea ferecată) la un capăt; chilom; măciulie. ♢ expr. A i se face (sau a i se pune, a i se zbârli cuiva) părul (sau chica) măciucă = a fi cuprins de o spaimă puternică, a se îngrozi, a se… …   Dicționar Român

  • prisnar — PRISNÁR s. prâsnel, sfârlează, titirez, (reg.) măciucă. (prisnar la fusul de tors.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”