sfârcâit

sfârcâit
SFÂRCÂÍT1 s.n. (reg.) Faptul de a sfârcâi. – v. sfârcâi.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SFÂRCÂÍT2, -Ă, sfârcâiţi, -te, adj. (reg.) Care sfârcâie. – v. sfârcâi.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

sfârcâít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • smârcit — smârcít, ă, adj. (reg.) 1. care trage aerul repetat pe nas, provocând un zgomot caracteristic; sfârcâit; căruia îi curge nasul. 2. care plânge înăbuşit, şi întretăiat, trăgând aerul pe nas cu zgomot; smiorcăit, plângăcios, plângăreţ. Trimis de… …   Dicționar Român

  • smârcitură — smârcitúră, smârcitúri, s.f. (reg.) 1. smiorcăit, sfârcâit, smârcâială. 2. copil smiorcăit, plângăcios. 3. om de nimic; lepădătură; beţivan. Trimis de blaurb, 15.12.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”