smârcitură

smârcitúră, smârcitúri, s.f. (reg.) 1. smiorcăit, sfârcâit, smârcâială. 2. copil smiorcăit, plângăcios. 3. om de nimic; lepădătură; beţivan.

Trimis de blaurb, 15.12.2006. Sursa: DAR