sfârcuire

SFÂRCUÍRE, sfârcuiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a sfârcui şi rezultatul ei. – v. sfârcui.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



sfârcuíre s. f., g.-d. art. sfârcuírii; pl. sfârcuíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic