- sfeştenic
- sfeşténic, sfeşténici, s.m. (înv.) preot.Trimis de blaurb, 11.12.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
sfânt — SFẤNT, Ă, sfinţi, te, adj., subst. I. adj. 1. Epitet dat divinităţii, considerată ca întruchipând suprema perfecţiune şi puritate. ♦ Epitet dat celor sanctificaţi de biserică. ♢ Sfântul părinte = titlu dat papei de către catolici. ♦ (Rar; despre… … Dicționar Român