- sedilă
- SEDÍLĂ1, sedile, s.f. Semn diacritic în formă de virgulă (,), care se pune sub unele consoane pentru a le da valoarea altui sunet. – Din fr. cédille.Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX '98SEDÍLĂ2, sedile, s.f. Săculeţ cu ţesătură rară, în care se pune brânza la scurs. [var.: (reg.) sădílă, sidílă s.f.] – Din bg., scr. sedilo.Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX '98sedílă (semn diacritic) s. f., g.-d. art. sedílei; pl. sedíleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSEDÍL//Ă sedilăe f. Semn diacritic în formă de virgulă, pus sub o consoană, pentru a-i modifica valoarea. [G.-D. sedilei] /<fr. cédilleTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSEDÍLĂ s.f. Semn grafic în formă de virgulă care se pune sub o consoană pentru a-i da valoarea unui alt sunet. [< fr. cédille, cf. sp. zedilla].Trimis de LauraGellner, 12.04.2007. Sursa: DNSEDÍLĂ s. f. semn diacritic, virgulă care se pune sub o consoană pentru a-i da valoarea unui alt sunet. (< fr. cédille)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNsedílă (-le), s.f. – Semn diacritic care se pune sub unele consoane pentru a le da altă valoare. fr. cédille.Trimis de blaurb, 03.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.