secol

SÉCOL, secole, s.n. 1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv); răstimp de o sută de ani (socotit de la orice dată); veac. ♦ fig. Veşnicie. ♦ (La pl.) Timpul considerat în desfăşurarea lui; p. ext. generaţiile contemporane acestor etape de desfăşurare. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepţională. Secolul lui Pericle. 3. (înv.; în sintagma) Secolul de mijloc = evul mediu. [pl. şi: (înv., m.) secoli. – var.: (înv.) sécul s.m.] – Din lat. saeculum, it. secolo.

Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SÉCOL s. veac, (înv.) sută. (În cursul secolului al XVI-lea.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



sécol s. n., pl. sécole

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SÉCOL secole n. 1) Perioadă de timp egală cu o sută de ani; veac. 2) fig. Perioadă foarte lungă de timp; veşnicie. 3) Perioadă de timp considerată ca fiind o unitate istorică cu anumite caracteristici specifice. /<lat. saecculum, it. secolo

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SÉCOL s.n. 1. Interval de timp de o sută de ani; veac. ♦ (fig.) Perioadă de timp care pare a fi foarte lungă; veşnicie. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment de seamă, de o personalitate excepţională. [pl. -le, (s.m.) -li. / < lat. saeculum, cf. it. secolo].

Trimis de LauraGellner, 09.04.2007. Sursa: DN



SÉCOL s. n. 1. interval de timp de o sută de ani; veac. ♢ (fam.) perioadă de timp foarte lungă; (p. ext.) veşnicie. 2. epocă istorică dominată de un eveniment de seamă, de o personalitate excepţională. (< lat. saeculum, it. secolo)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN