- secerător
- SECERĂTÓR, -OÁRE, secerători, -oare, subst., adj. 1. s.m. şi f., adj. (Persoană) care seceră. 2. s.f. Maşină agricolă de recoltat care seceră cereale şi alte plante agricole. ♢ Secerătoare-legătoare = maşină agricolă de recoltat care seceră şi leagă în snopi tulpinile de cereale. Secerătoare-treierătoare = combină. – Secera + suf. -ător.Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98secerătór s. m., adj. m., pl. secerătóri; f. sg. secerătoáre, g.-d. art. secerătoárei, pl. secerătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSECERĂT//ÓR secerătoroáre( secerătoróri, secerătoroáre) m. şi f. Persoană care seceră. /a secera + suf. secerătortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.