scânceală

scânceală
SCÂNCEÁLĂ, scânceli, s.f. Faptul de a (se) scânci; scâncit; p. ext. scâncet. – Scânci + suf. -eală.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCÂNCEÁLĂ s. v. geamăt, scâncet, scâncit, tânguire, vaier, vaiet.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scânceálă s. f., g.-d. art. scâncélii; pl. scâncéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • scâncit — SCÂNCÍT1 s.n. Faptul de a (se) scânci; scânceală; p. ext. scâncet. – v. scânci. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCÂNCÍT2, Ă, scânciţi, te, adj. 1. (Mai ales despre copii) Care scânceşte. 2. (Despre sunete, glas etc) Tânguitor,… …   Dicționar Român

  • geamăt — GEÁMĂT, gemete, s.n. Sunete nearticulate scoase de o fiinţă care simte o durere (fizică sau morală). ♦ fig. Freamăt, murmur, vuiet (al unor elemente ale naturii). [var.: gémăt, gémet s.n.] – lat. gemitus. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • scâncet — SCẤNCET, scâncete, s.n. Plâns înăbuşit, slab şi întretăiat (specific copiilor mici); scânceală, scâncitură, scâncit. ♦ Vaiet (de păsări, de animale); scheunat. – Scânci + suf. et. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCÂNCET s. 1. v …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”