scurmător

scurmător: SCURMĂTÓR, -OÁRE, scurmători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scurmă, care scormoneşte. – Scurma + suf. -ător.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

scurmătór adj. m., pl. scurmătóri; f. sg. şi pl. scurmătoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

scurma — SCURMÁ, scurm, vb. I. tranz. şi intranz. (pop.) A răscoli la suprafaţa pământului (cu râtul, cu ciocul, cu ghearele, cu o unealtă etc.) pentru a scoate ceva la iveală sau pentru a face o gaură. ♦ tranz. fig. A preocupa (chinuind sufleteşte); a… … Dicționar Român

Mark and share
Search through all dictionaries
Translate…
Search Internet

Share the article and excerpts