- sculăţel
- sculăţél, sculăţeá, sculăţícă, adj. (reg.) 1. (despre cântece, melodii) săltăreţ, vioi. 2. indecent.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
sculăţel
Look at other dictionaries:
scula — SCULÁ, scol, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) trezi din somn, a (se) deştepta. ♢ expr. (refl.) A se scula din morţi = a învia. ♦ A (se) ridica (din pat) după o boală; a (se) vindeca, a (se) însănătoşi. 2. refl. şi tranz. A (se) ridica în picioare … Dicționar Român
