scorificare

scorificare
scorificáre s. f., g.-d. art. scorificării
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCORIFICÁRE s.f. Lichefiere a materiilor străine dintr-un metal în stare de fuziune. [cf. fr. scorification].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SCORIFICÁRE s. f. lichefiere a materiilor străine dintr-un metal în stare de fuziune. (după fr. scorification)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • scorificare — sco·ri·fi·cà·re v.tr. (io scorìfico) 1. TS metall. sottoporre un metallo a scorificazione 2. TS industr. ridurre in scorie {{line}} {{/line}} DATA: 1965. ETIMO: cfr. fr. scorifier …   Dizionario italiano

  • scorificante — sco·ri·fi·càn·te p.pres., agg. 1. p.pres. → scorificare 2. agg. TS metall. di sostanza, che favorisce la formazione di scorie …   Dizionario italiano

  • scorificato — sco·ri·fi·cà·to p.pass., agg. → scorificare …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”