- scorie
- SCÓRIE, scorii, s.f. 1. Zgură. 2. Strat de oxid negru format la suprafaţa unei piese de oţel încălzite la temperaturi înalte. 3. (În sintagma) Scorie vulcanică = material provenit din lava vulcanilor incomplet degazificată în contact cu apa. – Din fr. scorie, lat. scoria.Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SCÓRIE s. 1. v. ţunder. 2. v. zgură. (scorie obţinută la extragerea, metalelor din minereuri.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimescórie s. f. (sil. -ri-e), art. scória (sil. -ri-a), g.-d. art. scóriei; pl. scórii, art. scóriile (sil. -ri-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSCÓRI//E scoriei f. 1) Strat negru de oxid format la suprafaţa unei piese de oţel în timpul încălzirii la temperaturi înalte. 2) geol. Produs vulcanic spongios cu aspect de zgură. /<fr. scorieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXscórie, scórii, s.f. (reg.) copcă în gheaţă.Trimis de blaurb, 01.12.2006. Sursa: DARSCÓRIE s.f. 1. (Metal.) Reziduu obţinut în extragerea metalelor din minereuri şi la topirea metalelor; zgură. 2. (geol.) Produs vulcanic spongios cu aspect de zgură. [gen. -iei. / < fr. scorie, cf. lat. scoria, gr. skoria].Trimis de LauraGellner, 09.04.2007. Sursa: DNSCÓRIE s. f. 1. reziduu la extragerea metalelor din minereuri şi la topirea metalelor; zgură. 2. produs vulcanic spongios cu aspect de zgură. 3. strat de oxid pe suprafaţa unei piese de oţel încălzite la temperaturi înalte. 4. (fig.) imperfecţiune, defect. (< fr. scorie, lat. scoria)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.