- schiaun
- SCHIÁUN, schiaune, s.n. (Rar) Scheunătură. [pr.: schia-un] – Din scheuna (derivat regresiv).Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
schiaun
Look at other dictionaries:
scheuna — SCHEUNÁ, scheáun, vb. I. intranz. (Despre câini, rar despre alte animale; la pers. 3) A scoate sunete ascuţite şi repetate de durere, de bucurie; a chelălăi. ♦ fig. (fam.; despre oameni) A se văita, a plânge. [pr.: sche u ] – Probabil formaţie… … Dicționar Român
scheunătură — SCHEUNĂTÚRĂ, scheunături, s.f. Sunete ascuţite şi repetate de durere sau de bucurie scoase de un animal, mai ales de un câine; chelălăitură, schiaun; scheunare. [pr.: sche u ] – Scheuna + suf. ătură. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
