- sbranca
- sbránca adv. – (În expresia): a de sbranca, a face praf, a pustii, a prăpădi. – var. zbranca. Probabil de la isbrăni "a lichida". În Mold.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
sbrancare — 1sbran·cà·re v.tr. BU 1. tagliare, recidere i rami di un albero 2. fig., estirpare completamente un pensiero, un sentimento, un aspirazione 3. TS mar. disincagliare dal fondale le marre dell ancora {{line}} {{/line}} DATA: 1544. ETIMO: der. di… … Dizionario italiano