- răzbătător
- RĂZBĂTĂTÓR, -OÁRE, răzbătători, -oare, adj. Care îşi face drum biruind obstacolele, care nu se dă bătut; tenace. – Răzbate + suf. -ător.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RĂZBĂTĂTÓR adj. v. stăruitor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerăzbătătór adj. m., pl. răzbătătóri; f. sg. şi pl. răzbătătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRĂZBĂTĂT//ÓR răzbătătoroáre (răzbătătoróri, răzbătătoroáre) Care răzbate; care îşi croieşte drum învingând obstacole. /a răzbate + suf. răzbătătortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.