- rătăcanie
- RĂTĂCÁNIE, rătăcănii, s.f. (reg.) Rătăcană. – Din rătăci + suf. -anie.Trimis de gall, 03.09.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
rătăcanie
Look at other dictionaries:
răcan — RĂCÁN, răcani, s.m. (depr.) Recrut (în armată). – Probabil contaminare între rec[r]ut şi râtan. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 RĂCÁN s. v. recrut. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime răcán s. m., pl. răcáni … Dicționar Român
rătăci — RĂTĂCÍ, rătăcesc, vb. IV. 1. refl. A pierde drumul, a greşi direcţia, a nu mai şti unde se află. ♦ A se pierde de cineva; a se răzleţi. ♦ intranz. A umbla de ici colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la ţintă … Dicționar Român
