Dicționar Român. 2013.
rătutire — RĂTUTÍRE, rătutiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a se rătuti şi rezultatul ei. – v. rătuti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rătutíre s. f., g. d. art. rătutírii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
fâstâci — FÂSTÂCÍ, fâstâcesc, vb. IV. refl. şi tranz. (fam.) A şi pierde sau a face să şi piardă cumpătul în faţa unei situaţii neaşteptate; a (se) intimida, a (se) zăpăci. – Probabil din fâstâc. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FÂSTÂCÍ vb. a… … Dicționar Român
rătute — rătúte, rătúţi, s.m. (reg.) om zăpăcit, smintit. Trimis de blaurb, 13.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
rătutit — RĂTUTÍT, Ă, rătutiţi, te, adj. (reg.) Zăpăcit, smintit, nebun. – v. rătuti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂTUTÍT adj. v. ameţit, băut, beat, cherchelit, fâstâcit, intimidat, îmbătat, încurcat, turmentat, zăpăcit. Trimis de… … Dicționar Român
rătutiş — RĂTUTÍŞ adv. (reg.) De jur împrejur. – Rătuti + suf. iş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rătutíş adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
tont — TONT, TOÁNTĂ, tonţi, toante, adj., s.m. şi f. (Om) prost, neghiob, nătâng. [var.: (pop.) tânt, ă adj.] – cf. it., sp., port. t o n t o. Trimis de RACAI, 07 … Dicționar Român
