- răscoc
- răscóc, răscócuri, s.n. (reg.) 1. lemn în triunghi la acoperişul casei; căprior. 2. fereastră, ochi în acoperiş.Trimis de blaurb, 13.11.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
răscoace — RĂSCOÁCE, răscóc, vb. III. tranz. şi refl. (Adesea fig.) A (se) coace mai mult decât trebuie. – Răs + coace. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂSCOÁCE vb. (înv. şi reg.) a (se) scoace. Trim … Dicționar Român