ruginitură

ruginitură
RUGINITÚRĂ, ruginituri, s.f. Obiect ruginit; p. ext. lucru vechi, uzat, lipsit de valoare; rugină (I 2). – Rugini + suf. -tură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RUGINITÚRĂ s. v. vechitură.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ruginitúră s. f., g.-d. art. ruginitúrii; pl. ruginitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • ruginitúrã — s. f., g. d. art. ruginitúrii; pl. ruginitúri …   Romanian orthography

  • roajbă — ROÁJBĂ s. v. rablă, rugină, ruginitură, vechitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  roájbă, roájbe, s.f. (reg.) 1. lucru vechi, uzat, rablă. 2. cal bătrân, slab, gloabă. Trimis de blaurb, 15.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • rugină — RUGÍNĂ, rugini, s.f. I. 1. Substanţă brun roşcată, poroasă, sfărâmicioasă, care se formează prin oxidare pe obiectele de fier. ♦ Pojghiţă brună care acoperă uneori pietrele şi care se produce prin oxidarea minereurilor de fier din ele. 2. Obiect… …   Dicționar Român

  • răbăgie — RĂBĂGÍE s. v. rablă, rugină, ruginitură, vechitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • vechitură — VECHITÚRĂ, vechituri, s.f. 1. Lucru vechi sau învechit, uzat; spec. haină uzată, zdreanţă. 2. (Rar) Vechie (1); uzură. – Vechi + suf. tură. Trimis de cornel, 27.02.2004. Sursa: DEX 98  VECHITÚRĂ s. 1. zdreanţă, (pop.) treanţă. (O vechitură de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”