Dicționar Român. 2013.
rebeliune — REBELIÚNE, rebeliuni, s.f. Act de violenţă sau de ameninţare gravă săvârşit faţă de un organ de stat sau de un reprezentant al lui, în scopul de a împiedica îndeplinirea atribuţiilor sale; p. ext. răzvrătire, revoltă. [pr.: li u ] – Din fr.… … Dicționar Român
rocoşi — ROCOŞÍ, rocoşesc, vb. IV. refl. (înv.) A se răzvrăti, a se răscula. – Din pol. rokoszyc sie. Trimis de cornel, 26.02.2004. Sursa: DEX 98 ROCOŞÍ vb. v. răscula, răzvrăti, revolta, ridica. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
răscoală — RĂSCOÁLĂ, răscoale, s.f. 1. Răzvrătire spontană şi neorganizată a ţărănimii oprimate; revoltă, răzmeriţă. ♦ fig. Protest. 2. fig. Zarvă, agitaţie. – Din răscula. cf. sl. r a s c k o l a schismă, despărţire . Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
răsculat — RĂSCULÁT, Ă, răsculaţi, te, adj. (Adesea substantivat) Revoltat împotriva unei nedreptăţi sau a unei oprimări. – v. răscula. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂSCULÁT adj., s. răzvrătit, rebel, revoltat, (livr.) insurgent, sediţios … Dicționar Român
