- rizacă
- RIZÁCĂ, rizace, s.f. (reg.) 1. Unealtă asemănătoare cu o coasă cu coada lungă, folosită pentru a tăia plantele care împotmolesc bălţile. 2. Unealtă folosită de pescari la tăierea frânghiilor cu care sunt fixate carmacele de pari. – Din ucr. rizak.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RIZÁCĂ s. v. cosor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerizácă s. f., g.-d. art. rizácei; pl. rizáceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRIZÁ//CĂ rizacăce f. reg. 1) Unealtă asemănătoare coasei, folosită pentru tăierea stufului şi a papurii; târpan; sabiţă. 2) Unealtă folosită de pescari pentru a tăia frânghiile cu care sunt fixate carmacele de pari. /<ucr. rizakTrimis de siveco, 01.12.2007. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.