- rinichi
- RINÍCHI, rinichi, s.m. Fiecare dintre cele două organe interne ale omului şi ale animalelor superioare, care secretează şi excretează urina şi care sunt situate în regiunea lombară, în afara cavităţii peritoneale, de fiecare parte a coloanei vertebrale; rărunchi. ♦ (med.) Rinichi artificial = aparat care serveşte la înlocuirea temporară a funcţiilor rinichiului, eliminând totodată produşii toxici din sânge, fără să modifice compoziţia lui. – lat. reniculus.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RINÍCHI s. (anat.) (înv. şi pop.) rărunchi, (prin Ban.) bobric, mămuc, momic, momuc.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeriníchi s. m., pl. riníchiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRINÍCHI rinichi m. (la om şi la animale) Organ-pereche al aparatului urinar, situat (simetric) în regiunea lombară. ♢ rinichi artificial aparat care înlocuieşte provizoriu rinichiul. /<lat. reniculusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXriníchi (riníchi), s.m. – Organ care excretează urina. – Mr. arnicl’u. lat. rēnĭcŭlus (Puşcariu 1466; REW 7029), dim. al lui rēn, cf. rărunchi. Circulă în Munt. şi Dobr. (ALR, I, 48), în celelalte regiuni este înlocuit de rărunchi.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.