- repugnanţă
- REPUGNÁNŢĂ s.f. (livr.) Dezgust, repulsie, aversiune. – Din fr. répugnance, lat. repugnantia.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98REPUGNÁNŢĂ s. v. antipatie, aversiune, dezgust, greaţă, îngreţoşare, oroare, ostilitate, pornire, repulsie, resenti-ment, scârbă, silă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerepugnánţă s. f., g.-d. art. repugnánţeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREPUGNÁNŢĂ f. livr. Sentiment sau sen-zaţie de neplăcere faţă de cineva sau ceva; aversiune; silă; antipatie; repulsie. /<fr. répugnance, lat. repugnantiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREPUGNÁNŢĂ s.f. (Liv.) Silă, dezgust; scârbă, greaţă, aversiune. [cf. fr. répugnance, lat. repugnantia].Trimis de LauraGellner, 21.03.2007. Sursa: DNREPUGNÁNŢĂ s. f. silă, dezgust; scârbă, greaţă, aversiune. (< fr. répugnance, lat. repugnantia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.