repicaj

REPICÁJ, repicaje, s.n. Repicare. – Din fr. repiquage.

Trimis de LauraGellner, 08.07.2004. Sursa: DEX '98



REPICÁJ s. v. repicare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



repicáj s. n., pl. repicáje

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



REPICÁJ s.n. 1. Replantare a unor plante tinere din răsadniţe într-un loc mai larg; repicare, repicat. ♦ Trecerea sau reînsămânţarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. Înlocuire a pietrelor (deteriorate) din pavaj. [< fr. repiquage].

Trimis de LauraGellner, 15.08.2005. Sursa: DN



REPICÁJ s. n. 1. replantare a unor plante tinere din răsadniţe într-un loc mai larg; repicare. ♢ trecerea sau reînsămânţarea microorganismelor dintr-un vas de cultură într-altul. 2. înlocuire a pietrelor din pavaj. (< fr. repiquage)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN