reificat

reificat
reificá vb., ind. prez. 1 sg. reífic, 3 sg. şi pl. reífică
Trimis de siveco, 31.12.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

REIFICÁ vb. tr. (fil.) a transforma un lucru, a da (unei idei) caracter material, concret. (< fr. réifier)
Trimis de raduborza, 31.12.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”