refutaţie

REFUTÁŢIE, refutaţii, s.f. (Franţuzism înv.) Refutare, respingere, combatere. – Din fr. réfutation.

Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX '98



REFUTÁŢIE s. v. refutare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



refutáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. refutáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. refutáţiei; pl. refutáţii, art. refutáţiile (sil. -ţi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



REFUTÁŢIE s.f. (Liv.) Refutare, confutaţie. [gen. -iei. / < fr. réfutation].

Trimis de LauraGellner, 19.08.2005. Sursa: DN



REFUTÁŢIE s. f. refutare. (< fr. réfutation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN