- recuzare
- RECUZÁRE, recuzări, s.f. Acţiunea de a recuza şi rezultatul ei; recuzaţie. – v. recuza.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98RECUZÁRE s. (jur.) refuzare, respingere, (înv.) recuzaţie. (recuzare unui jurat.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimerecuzáre s. f., g.-d. art. recuzării; pl. recuzăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficRECUZÁRE s.f. Acţiunea de a recuza şi rezultatul ei; recuzaţie. ♦ Sustragere de la ceva. [< recuza].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.