recuzare

recuzare
RECUZÁRE, recuzări, s.f. Acţiunea de a recuza şi rezultatul ei; recuzaţie. – v. recuza.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RECUZÁRE s. (jur.) refuzare, respingere, (înv.) recuzaţie. (recuzare unui jurat.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

recuzáre s. f., g.-d. art. recuzării; pl. recuzări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

RECUZÁRE s.f. Acţiunea de a recuza şi rezultatul ei; recuzaţie. ♦ Sustragere de la ceva. [< recuza].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • recuzaţie — RECUZÁŢIE, recuzaţii, s.f. Recuzare. – Din fr. récusation, lat. recusatio. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RECUZÁŢIE s. v. recuzare, refuzare, respin gere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  recuzáţie s. f. (sil.… …   Dicționar Român

  • deport — depórt s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DEPÓRT s.n. 1. (fin.) Diferenţă în minus între cursul la termen al unei valute şi cel la vedere al acesteia pe aceeaşi piaţă valutară. 2. (jur.) Act de recuzare sau de… …   Dicționar Român

  • refuzare — REFUZÁRE s.f. Acţiunea de a refuza şi rezultatul ei. – v. refuza. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REFUZÁRE s. 1. respingere. (refuzare unei propuneri.) 2. v. recuzare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  refuzáre s …   Dicționar Român

  • respingere — RESPÍNGERE, respingeri, s.f. 1. Faptul de a respinge. 2. (fiz.) Exercitare a unei forţe dirijate dinspre corpul care o exercită spre corpul asupra căruia se exercită; repulsie (2). – v. respinge. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”