rantoala

rantoalá vb., ind. prez. 3 rantoaleáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



RANTOALÁ vb. tr. 1. (arte) a restaura pânza uzată a unui tablou prin lipirea ei pe o pânză nouă. ♢ a dubla, a face ca două materiale să intre în contact după ce s-au uscat pe ele cleiurile cu solvenţi cu care au fost unse. 2. a transporta culorile pe o nouă pânză. (< fr. rentoiler)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN