- păţit
- PĂŢÍT1 s.n. (Rar) Faptul de a păţi; întâmplare sau şir de întâmplări (neplăcute) pe care le trăieşte cineva. – v. păţi.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PĂŢÍT2, -Ă, păţiţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a trecut prin multe încercări în viaţă, care a văzut şi a trăit multe; p. ext. cu experienţă, încercat, experimentat. ♢ expr. (A fi) Stan păţitul = (a fi) om cu experienţă. – v. păţi.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PĂŢÍT adj. experimentat, încercat. (Om păţit.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimePĂŢÍT adj. v. chinuit, schingiuit, torturat.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepăţít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficStan Păţítul s. pr. m.Trimis de siveco, 30.09.2008. Sursa: Dicţionar ortograficPĂŢÍ//T păţittă (păţitţi, păţitte) şi substantival (despre persoane) Care a avut multe întâmplări neplăcute; trecut prin multe încercări în viaţă. ♢ Din păţitte din experienţă. (A fi) Stan păţittul (a fi) om cu experienţă. /v. a păţiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.