păşune — PĂŞÚNE, păşuni, s.f. 1. Loc acoperit cu vegetaţie ierboasă perenă, unde pasc vitele. ♦ p. restr. Vegetaţie ierboasă, iarbă (de pe locul unde pasc vitele). 2. (înv. şi reg.) Păscut, păşunat. [var.: (înv. şi pop.) păşúnă s.f.] – lat. pastio … Dicționar Român
paştere — PÁŞTERE s. v. păscut, păşunare, păşunat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
păscare — PĂSCÁRE, păscări, s.f. (pop.) 1. Păscut; loc de păscut, păşune. 2. (La oină) Situaţia, atribuţia celui (sau celor) care trebuie să servească pe cel (sau pe cei) de la bătaie. – v. paşte1. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PĂSCÁRE s.… … Dicționar Român
păscut — PĂSCÚT s.n. Faptul de a paşte1; păşunat, păşune. – v. paşte1. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PĂSCÚT s. păşunare, păşunat, (înv. şi reg.) paştere, păşune, (reg.) păscare, păşuneală, suhat, suhăţie. (păscutul vitelor.) Trimis de… … Dicționar Român
păşuneală — PĂŞUNEÁLĂ, păşuneli, s.f. (reg.) Păşune; păşunat. – Păşuna + suf eală. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PĂŞUNEÁLĂ s. v. păscut, păşunare, păşunat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime păşuneálă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
suhat — SUHÁT, suhaturi, s.n. 1. Păşune (pe lângă ape sau pe lângă locuri mocirloase); izlaz, imaş, suhăţie. 2. (reg.) Apă puţin adâncă (unde se adapă vitele). – cf. scr. s u v a t . Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX 98 SUHÁT s. v. imaş,… … Dicționar Român
suhăţie — SUHĂŢÍE, suhăţii, s.f. (reg.) Suhat (1). – Suhat + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUHĂŢÍE s. v. imaş, izlaz, păscut, păşunare, păşunat, păşune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime suhăţíe s. f … Dicționar Român