- păstorire
- PĂSTORÍRE, păstoriri, s.f. (Rar) 1. Acţiunea de a păstori şi rezultatul ei; păstorit. 2. fig. Conducere, ocârmuire (religioasă). – v. păstori.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PĂSTORÍRE s. v. ciobănie, oierit, păstorie, păstorit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepăstoríre s. f., g.-d. art. păstorírii; pl. păstoríriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.