- pămânţel
- PĂMÂNŢÉL s.n. 1. Diminutiv al lui pământ. 2. Argilă colorată folosită în pictură sau la zugrăveli; lutişor. 3. (geol.) Diatomit; kiselgur. – Pământ + suf. -el.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PĂMÂNŢÉL s. 1. v. diatomit. 2. lutişor. (pămânţelul se foloseşte în pictură.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepămânţél s. n., pl. pămânţéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPĂMÂNŢÉL pămânţele n. (diminutiv de la pământ) 1) Porţiune mică de pământ. 2) rar Varietate de argilă de culoare galbenă sau roşie folosită în pictură; lutişor. /pământ + suf. pămânţelelTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.