- păienjenire
- PĂIENJENÍRE, păienjeniri, s.f. Acţiunea de a (se) păienjeni şi rezultatul ei; împăienjenire. [pr.: pă-ien-. – var.: (reg.) păinjeníre, painjeníre s.f.] – v. păienjeni.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PĂIENJENÍRE s. v. împăienjenire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepăienjeníre s. f., g.-d. art. păienjeníriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.