- păcurărel
- PĂCURĂRÉL, păcurărei, s.m. (pop.) Păcurăraş. – Păcurar1 + suf. -el.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PĂCURĂRÉL s. v. ciobănaş, ciobănel.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepăcurărél s. m., pl. păcurăréi, art. păcurăréiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.