- pârâu
- PÂRẤU, pâraie, s.n. 1. Apă curgătoare mică, râu mic. 2. fig. (Adesea adverbial) Cantitate mare (dintr-un lichid); şuvoi. [var.: pârắu s.n.] – cf. alb. p ë r r u a, rom. r â u.Trimis de valeriu, 05.12.2006. Sursa: DEX '98MIERLĂ-DE-PÂRÂU s. v. pescar, pescărel, pescăruş.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: SinonimePÂRÂU s. 1. (geogr.) apă, râuleţ, râuşor, (reg.) râurel, râuţ. (Un pârâu şerpuia printre coline.) 2. (geogr.) apă. (A sărit cu uşurinţă pârâul.) 3. v. şiroi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeRÂNDUNICĂ-DE-PÂRÂU s. v. lăstun-de-mal.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonimepârâu s. n., art. pârâul; pl. pâráieTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPÂR//ÂU pârâuáie n. 1) Apă curgătoare mică; râu mic. 2) Curs de apă format din precipitaţii atmosferice. 3) fig. Cantitate mare (dintr-un lichid) care se mişcă într-o direcţie. /cf. alb. përruaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.