pântecel

pântecel
PÂNTECÉL, pântecele, s.n. Diminutiv al lui pântece; pântecuţ. – Pântece + suf. -el.
Trimis de rscurt, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PÂNTECÉL s. (anat.) burtică, burticică, pântecuţ.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

pântecél s. n., pl. pântecéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • pântecuţ — PÂNTECÚŢ, pântecuţe, s.n. Pântecel. – Pântec + suf. uţ. Trimis de rscurt, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PÂNTECÚŢ s. v. pântecel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pântecúţ s. n., pl. pântecúţe …   Dicționar Român

  • burtică — BURTÍCĂ, burtici, s.f. Burticică. – Burtă + suf. ică. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BURTÍCĂ s. burticică, pântecel, pântecuţ. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  burtícă s. f., g. d. art. burtícii; pl. burtíci …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”