- pântecel
- PÂNTECÉL, pântecele, s.n. Diminutiv al lui pântece; pântecuţ. – Pântece + suf. -el.Trimis de rscurt, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PÂNTECÉL s. (anat.) burtică, burticică, pântecuţ.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepântecél s. n., pl. pântecéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.