puţinătate

puţinătate: PUŢINĂTÁTE s.f. 1. Faptul sau însuşirea de a fi puţin; cantitate sau număr mic; puţintime. 2. Volum mic sau dimensiune mică; micime. – Puţin + suf. -ătate.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PUŢINĂTÁTE s. (rar) puţinime, puţintime, (înv.) puţineală.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

puţinătáte s. f., g.-d. art. puţinătăţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PUŢINĂTÁTE f. rar 1) Însuşirea de a fi puţin; caracter neînsemnat. 2) Cantitate redusă; număr mic. /puţin + suf. puţinătateătate

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужен реферат?

puţintime — PUŢINTÍME s.f. (Rar) Puţinătate. – Puţin[el] + suf. ime. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PUŢINTÍME s. v. puţinătate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime puţintíme s. f., g. d. art. puţintímii … Dicționar Român
greu — GREU, GREA, grei, grele, adj., GREU, adv., s.n. I. adj. 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeţei pe care stă; care are greutate (mare); care cântăreşte mult. Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are în dotarea… … Dicționar Român
puţin — PUŢÍN, Ă, puţini, e, adj., adv. I. adj. 1. Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ♢ expr. Puţin la minte = prostuţ. Puţin la simţire = nesimţitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mică, număr mic din… … Dicționar Român
puţineală — PUŢINEÁLĂ s. v. puţinătate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
puţinime — PUŢINÍME s. v. puţinătate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias