puţintime

puţintime
PUŢINTÍME s.f. (Rar) Puţinătate. – Puţin[el] + suf. -ime.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PUŢINTÍME s. v. puţinătate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

puţintíme s. f., g.-d. art. puţintímii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • puţinătate — PUŢINĂTÁTE s.f. 1. Faptul sau însuşirea de a fi puţin; cantitate sau număr mic; puţintime. 2. Volum mic sau dimensiune mică; micime. – Puţin + suf. ătate. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PUŢINĂTÁTE s. (rar) puţinime, puţintime …   Dicționar Român

  • puţin — PUŢÍN, Ă, puţini, e, adj., adv. I. adj. 1. Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ♢ expr. Puţin la minte = prostuţ. Puţin la simţire = nesimţitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mică, număr mic din… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”