puricare

puricare
PURICÁRE, puricări, s.f. Acţiunea de a (se) purica şi rezultatul ei. – v. purica.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PURICÁRE s. puricat, puriceală.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

puricáre s. f., g.-d. art. puricării; pl. puricări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • puricar — PURICÁR s. v. policar. Trimis de siveco, 02.09.2008. Sursa: Sinonime  puricár, puricári, s.m. şi puricáre,, s.n. 1. (s.m.; reg.) hoţ. 2. (s.n.; pop. şi fam.) degetul gros al mâinii; p …   Dicționar Român

  • puricat — PURICÁT, puricaturi, s.n. (pop. şi fam.) Faptul de a (se) purica; puricătură. – v. purica. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PURICÁT s. v. puricare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  puricát s …   Dicționar Român

  • puriceală — PURICEÁLĂ s. v. puricare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  puriceálă, puricéli, s.f. (reg.) 1. lipitură pe pereţii noi ai unei case, pentru mărirea rezistenţei. 2. pietriş lipit pe pereţii unei case. Trimis de blaurb, 08.11.2006.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”