pungăli

pungăli
PUNGĂLÍ, pungălesc, vb. IV. tranz. (pop.) A coase de mântuială, prost, cu împunsături neregulate. – Din pungă.
Trimis de oprocopiuc, 26.04.2004. Sursa: DEX '98

pungălí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pungălésc, imperf. 3 sg. pungăleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pungăleáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

pungălí, pungălésc, vb. IV 1. (pop.) a coase prost, de mântuială. 2. (reg.; în forma: punghili) a migăli, a mocoşi.
Trimis de blaurb, 08.11.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • pungãlí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pungãlésc, imperf. 3 sg. pungãleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pungãleáscã …   Romanian orthography

  • pungălitură — PUNGĂLITÚRĂ, pungălituri, s.f. (pop.) Faptul de a pungăli; (concr.) cusătură neîngrijită, neglijentă; pungăleală. – Pungăli + suf. tură. Trimis de oprocopiuc, 26.04.2004. Sursa: DEX 98  PUNGĂLITÚRĂ s. v. pungăleală. Trimis de siveco, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • pungui — PUNGUÍ vb. v. fura, pungăşi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  punguí, punguiésc şi púngui, vb. IV 1. (pop.) a pungăşi. 2. (refl.; reg.) a se căuta, a se scotoci prin buzunare de bani. 3. (reg.) a pungăli, a coase prost, de …   Dicționar Român

  • pungă — PÚNGĂ, pungi, s.f. 1. Săculeţ (cu băieri) de piele, mai rar de pânză, de material plastic etc., cu una sau mai multe despărţituri, în care se ţin în mod curent banii şi alte obiecte mici. ♢ expr. A i sufla vântul în pungă sau a da de fundul… …   Dicționar Român

  • pungăleală — PUNGĂLEÁLĂ, pungăleli, s.f. (pop.) Pungălitură. – Pungăli + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 26.04.2004. Sursa: DEX 98  PUNGĂLEÁLĂ s. (pop.) pungălitură. (pungăleală unui obiect de îmbrăcăminte.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • pungălit — PUNGĂLÍT, Ă, pungăliţi, te, adj. (pop.) Prost cusut. – v. pungăli. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  pungălít adj. m., pl. pungălíti; f. sg. pungălítă …   Dicționar Român

  • pungalis — ×pungalis sm. žr. pungelis: Ant nugaros turėjo jis jau pungalį jų rūbų susirišęs LC1884,53 …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”