punctişor

punctişor
PUNCTIŞÓR, punctişoare, s.n. Diminutiv al lui punct; punctuleţ. – Punct + suf. -işor.
Trimis de oprocopiuc, 26.04.2004. Sursa: DEX '98

PUNCTIŞÓR s. v. punctuleţ.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

punctişór s. n. (sil. punc-), pl. punctişoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • punctuleţ — PUNCTULÉŢ, punctuleţe, s.n. Punctişor. – Punct + suf. uleţ. Trimis de oprocopiuc, 26.04.2004. Sursa: DEX 98  PUNCTULÉŢ s. punctişor, (rar) punctuliţă. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  punctuléţ s. n. (sil. punc ), pl. punctuléţe… …   Dicționar Român

  • puchi — PUCHI, puchi, s.m. (reg.) Urdoare. ♢ Pată mare. – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX 98  PUCHI s. v. urdoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  puchi s. m., pl. puchi …   Dicționar Român

  • punctuliţă — PUNCTULÍŢĂ s. v. punctişor, punctuleţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”