pumn

pumn
PUMN, pumni, s.m. 1. Palmă închisă, cu degetele îndoite şi strânse. ♢ loc. adj. Cât pumnul (sau cât un pumn) = mic sau mare (după cum obiectul comparaţiei este mai mic sau mai mare decât pumnul). ♢ expr. A râde în pumni = a râde pe ascuns, pe înfundate şi cu satisfacţie. A plânge în pumni = a plânge pe ascuns, de necaz sau de durere. A arăta (cuiva) pumnul = a ameninţa (pe cineva). A-i pune (sau vârî) (cuiva) pumnul în gură = a împiedica (pe cineva) să vorbească sau să acţioneze. Un pumn de... = o cantitate mică (sau mare); un număr redus (sau ridicat); ceva mic, firav. 2. Lovitură dată cu pumnul (1). 3. Palma sau palmele făcute căuş pentru a putea reţine ceva (de obicei un lichid); conţinutul palmei sau al palmelor făcute căuş. 4. Măsură de lungime (întrebuinţată azi numai de pescari) egală cu două treimi de palmă. – lat. pugnus.
Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX '98

PUMN s. 1. mână. (I-a dat un pumn de stafide.) 2. (pop. şi fam.) scatoalcă, (prin Olt. şi Munt.) potârnog, (înv.) buş, chilom. (I-a tras un pumn zdravăn.)
Trimis de siveco, 08.11.2006. Sursa: Sinonime

PUMN s. v. pumnaş.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pumn s. m., pl. pumni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PUMN pumni m. 1) Palmă închisă cu degetele lipite de podul palmei. ♢ A bate cu pumnul în masă v. A BATE. A se bate cu pumnul în piept v. A SE BATE. A râde în pumni a râde pe furiş (cu bucurie) de cineva. A plânge în pumni a plânge de necaz (nevăzut de nimeni). A-i pune (sau a-i vârî) cuiva pumnul în gură a-l forţa pe cineva să tacă. 2) Lovitură dată cu palma închisă strâns. A trage un pumn. 3) Căuş alcătuit din cele două palme alăturate şi semiîndoite. 4) Cantitate de ceva cât poate încăpea într-un asemenea căuş. Un pumn de grăunţe. /<lat. pugnus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

pumn (púmni), – Palmă închisă. – Mr. pulnu, pulńi, megl. pulm, istr. pumnu, pumăn. lat. pŭgnus (Puşcariu 1400; Candrea-Dens., 1460; REW 6814), cf. it. pugno, prov. ponh, fr. poing, cat. puny, sp. puño, port. punho. – Der. pumnaş (var. pumnicel), s.m. (manşetă cusută la ii), în Trans.; pumni (var. pumnui), vb. (a da pumni); pumnal, s.n. (stilet), traducere din fr. poignard sau it. pugnale. Din rom. provine săs. pun.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • pumni — PUMNÍ vb. (pop.) a (se) pumnui, (reg.) a (se) pumnări. (S au pumni zdravăn.) Trimis de siveco, 02.09.2008. Sursa: Sinonime  A PUMN//Í pumniésc tranz. reg. (persoane) A lovi cu pumnul. /Din pumn Trimis de siveco, 02.09.2008. Sursa: NODEX  A SE… …   Dicționar Român

  • buşi — BUŞI1 s.m. pl. (În expr.) În patru buşi = în patru labe. De a buşilea = pe brânci. [Formă gramaticală: (în expr.) buşilea] – Din buşi2. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BUŞÍ2, buşesc, vb. IV. tranz. şi intranz. A l …   Dicționar Român

  • chilom — CHILÓM, (1) chiloame, s.n., (2) chilomi, s.m. (înv.) 1. s.n. Măciucă. 2. s.m. Lovitură dată cu pumnul; pumn. – Din tc. külünk(gü). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHILÓM s. v. baltag, pumn …   Dicționar Român

  • muştea — MUŞTEÁ, muştele, s.f. Ciocan de cizmărie sau de cojocărie cu care se bat cusăturile sau se netezeşte pielea. – Din tc. muşta. Trimis de ana zecheru, 18.05.2004. Sursa: DEX 98  muşteá s. f., art. muşteáua, g. d. art. muştélei; pl. mustéle Trimis… …   Dicționar Român

  • pumnal — PUMNÁL, pumnale, s.n. Armă cu lamă scurtă, cu două tăişuri şi cu vârful ascuţit; stilet, jungher. – Pumn + suf. al (după it. pugnale). Trimis de oprocopiuc, 03.04.2008. Sursa: DEX 98  PUMNÁL s. sticlet, (înv. şi pop.) jungher, junghi, (înv. şi… …   Dicționar Român

  • pumnaş — PUMNÁŞ, pumnaşi, s.m. Manşetă împodobită cu cusături de la mânecile cămăşilor ţărăneşti. [pl. şi (n.): pumnaşe] – Pumn + suf. aş. Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX 98  PUMNÁŞ s. 1. (reg.) pumnicel, pumnişor. (Bro deria cusută pe o… …   Dicționar Român

  • mână — MÂNA DIÁVOLULUI s. v. regină. Trimis de siveco, 12.11.2008. Sursa: Sinonime  MÂNAMAICIIDÓMNULUI s. v. palma maicii domnului, palma pământului. Trimis de siveco, 03.11.2007. Sursa: Sinonime  MÂNĂ s. 1. (anat.) membru superior, (înv. şi reg.)… …   Dicționar Român

  • pomou — POMÓU s.n. 1. Mică bilă la capătul mânerului unei spade, al unei săbii. 2. Capăt de levier, de manetă etc. adaptat pentru a fi ţinut în pumn. ♦ Mâner al unui pistolet. [< fr. pommeau]. Trimis de LauraGellner, 27.07.2005. Sursa: DN  POMÓU s. n …   Dicționar Român

  • pumnism — PUMNÍSM s.n. (lingv.) Ciunism. – [Aron] Pumn[ul] (n. pr.) + suf. ism. Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX 98  pumnísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PUMNÍSM s …   Dicționar Român

  • pumnişor — PUMNIŞÓR, pumnişori, s.m. Diminutiv al lui pumn; pumnicel. – Pumn + suf. işor. Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX 98  PUMNIŞÓR s. (anat.) (înv. şi reg.) pumnicel, (prin Transilv.) pumnuţ. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”