- pufăitură
- PUFĂITÚRĂ, pufăituri, s.f. Pufăit. [pr.: -fă-i-] – Pufăi + suf. -tură.Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX '98PUFĂITÚRĂ s. v. gâfâială.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepufăitúră s. f. (sil. -fă-i-), g.-d. art. pufăitúrii; pl. pufăitúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.