pufăitură

pufăitură
PUFĂITÚRĂ, pufăituri, s.f. Pufăit. [pr.: -fă-i-] – Pufăi + suf. -tură.
Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX '98

PUFĂITÚRĂ s. v. gâfâială.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pufăitúră s. f. (sil. -fă-i-), g.-d. art. pufăitúrii; pl. pufăitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • pufăială — PUFĂIÁLĂ, pufăieli, s.f. Pufăit; (concr.) fumul scos pe gură de un fumător. [pr.: fă ia ] – Pufăi + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX 98  PUFĂIÁLĂ s. gâfâială, gâfâit, pufăire, pufăit, pufăitură. (pufăială cuiva după un… …   Dicționar Român

  • pufăit — PUFĂÍT s.n. Faptul de a pufăi; pufăială, pufăitură. – v. pufăi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PUFĂÍT s. v. gâfâială. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  pufăít s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”