- publica
- PUBLICÁ, públic, vb. I. tranz. A face cunoscut tuturor ceva prin tipărire, afişare etc.; a face să apară, a tipări cărţi, articole, informaţii etc. – Din lat. publicare.Trimis de oprocopiuc, 15.01.2009. Sursa: DEX '98PUBLICÁ vb. 1. a edita, a imprima, a scoate, a tipări, (înv.) a publicarisi, a publicui, a scrie. (A publica o revistă.) 2. v. apărea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePUBLICÁ vb. v. anunţa, bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, încunoştinţa, înştiinţa, ponegri, vesti.Trimis de siveco, 28.05.2008. Sursa: Sinonimepublicá vb. (sil. -bli-), ind. prez. 1 sg. públic, 3 sg. şi pl. públicăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PUBLICÁ públic tranz. 1) (cărţi, articole, ştiri, hotărâri etc.) A face să apară pe calea tiparului; a tipări; a edita. 2) (ştiri, noutăţi etc.) A face cunoscut unui cerc larg de persoane (pe calea tiparului); a anunţa în mod public; a răspândi; a divulga. /<lat. publicareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPUBLICÁ vb. I. tr. A tipări (o carte, un articol etc.). a face să apară; a difuza. [P.i. públic. / < lat. publicare, cf. it. pubblicare].Trimis de LauraGellner, 11.08.2005. Sursa: DNPUBLICÁ vb. tr. a tipări, a face să apară (o carte, un articol etc.). ♢ a edita. (< lat. publicare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.