prânzuleţ

prânzuleţ
PRÂNZULÉŢ, prânzuleţe, s.n. (pop.) Prânzişor. – Prânz + suf. -uleţ.
Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX '98

PRÂNZULÉŢ s. v. prânzişor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

prânzuléţ s. n., pl. prânzuléţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

prânzuléţ, prânzuléţe, s.n. 1. (înv. şi reg.) prânz modest, dejun superficial; prânzuc, prânzişor, prânzuţ. 2. (reg.) pomană.
Trimis de blaurb, 20.10.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • prânzişor — PRÂNZIŞÓR, prânzişoare, s.n. (înv. şi pop.) 1. Prânzul (cel) mic; prânzuleţ, prânzuţ. 2. Loc de pe bolta cerească în care se află soarele la prânzişor (1). – Prânz + suf. işor. Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX 98  PRÂNZIŞÓR s. (înv.… …   Dicționar Român

  • prânzcean — prânzceán, prânzcéne, s.n. (reg.) moment al zilei situat în primele ore ale dimineţii, când se ia prânzişorul (gustare de dimineaţă); prânzuleţ. Trimis de blaurb, 20.10.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”