- prostănău
- prostănău, prostănăi, s.m. (reg.) om prostănac.Trimis de blaurb, 02.11.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
prostănău
Look at other dictionaries:
prost — PROST, PROÁSTĂ, proşti, proaste, adj., s.m.şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Om) lipsit de inteligenţă, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac. ♢ expr. Un prost şi jumătate = foarte prost. A face pe prostul = a simula prostia. ♦ (Om) … Dicționar Român
