proptitor

proptitor: PROPTITÓR, -OÁRE, proptitori, -oare, adj. (Rar) Care sprijină, susţine, propteşte. – Propti + suf. -tor.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

proptitór adj. m., pl. proptitóri; f. sg. şi pl. proptitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

propti — PROPTÍ, proptesc, vb. IV. 1. tranz. A pune o proptea (sau mai multe) unui gard, unui zid etc.; a sprijini ceva cu o proptea. 2. tranz. şi refl. A (se) rezema de ceva. ♦ refl. A se sprijini de ceva în vederea unui efort. – cf. sl. p o d ŭ p r ĕ t… … Dicționar Român

Mark and share
Search through all dictionaries
Translate…
Search Internet

Share the article and excerpts